România se confruntă cu o provocare semnificativă în rândul tinerilor, situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește angajarea celor cu vârste între 15 și 29 de ani în timpul studiilor. Potrivit unui raport publicat de Eurostat și citat de Economedia, doar 2,3% dintre tinerii români erau angajați în timpul educației formale în 2023, o cifră extrem de scăzută comparativ cu media europeană de 25,7%.
Cum se compară România cu restul Europei?
Datele arată că țările din vestul Europei excelează în integrarea tinerilor pe piața muncii încă din timpul studiilor:
- Țările de Jos conduc detașat, cu 74,5% dintre tineri angajați.
- Danemarca înregistrează 52,6%, iar Austria 46,2%.
- În contrast, România se află la un nivel de aproape zece ori mai mic decât media europeană, evidențiind un decalaj major în politici și infrastructură educațională și economică.
Factori care influențează situația în România
Există mai multe motive pentru care România înregistrează acest procent scăzut:
- Structura sistemului educațional: În România, programul educațional este mai rigid, iar studenții sunt mai puțin expuși oportunităților de învățare practică, precum internshipuri sau programe duale.
- Piața muncii neadaptată tinerilor: Majoritatea locurilor de muncă part-time, care sunt populare în alte țări europene, sunt slab reprezentate pe piața muncii din România.
- Lipsa colaborării dintre școli și angajatori: În țările din vestul Europei, există programe puternice de colaborare între instituțiile de învățământ și companii, ceea ce le permite tinerilor să acumuleze experiență practică în timpul studiilor.
- Atitudinea față de educație și muncă: Mulți părinți și profesori din România pun accent exclusiv pe educația formală, descurajând angajarea în timpul studiilor, considerând-o un factor perturbator.
De ce este important ca tinerii să lucreze în timpul studiilor?
Integrarea timpurie pe piața muncii vine cu multiple beneficii:
- Experiență practică: Angajarea în timpul studiilor le permite tinerilor să-și dezvolte abilități practice și să-și formeze o bază solidă pentru carieră.
- Dezvoltarea competențelor profesionale: Tinerii pot învăța să gestioneze timpul, să comunice eficient și să colaboreze cu echipe diverse.
- Facilitarea tranziției către un loc de muncă stabil: Studiile arată că tinerii care lucrează în timpul studiilor au șanse mai mari să obțină locuri de muncă mai bune și să se adapteze mai ușor cerințelor angajatorilor.
Ce soluții pot fi aplicate în România?
Pentru a încuraja angajarea tinerilor în timpul studiilor, România poate implementa mai multe măsuri:
- Programe de ucenicie și internship: Dezvoltarea de parteneriate între universități, licee și companii pentru a oferi oportunități de muncă flexibile.
- Politici de sprijin pentru locuri de muncă part-time: Stimularea angajatorilor prin reduceri fiscale pentru crearea de poziții destinate tinerilor.
- Integrarea învățământului dual: Sistemul de învățământ dual, adoptat cu succes în țări precum Germania și Austria, poate fi adaptat pentru a permite elevilor și studenților să îmbine teoria cu practica.
- Campanii de informare: Promovarea beneficiilor muncii în timpul studiilor în rândul tinerilor, părinților și profesorilor.
Concluzie
România are nevoie urgentă de politici și programe care să încurajeze angajarea tinerilor în timpul studiilor. Experiența altor țări europene arată că o colaborare eficientă între instituțiile de învățământ și piața muncii poate aduce rezultate semnificative, facilitând integrarea tinerilor pe piața muncii și reducând decalajul față de media europeană.