Conform unui articol publicat de Aleph News, România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8% din PIB pentru anul 2024, o situație care reflectă creșterea rapidă a cheltuielilor publice, în special majorările salariale din sectorul public și creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii.
Contextul economic actual al României
În septembrie 2024, datoria externă a României a atins un nivel record, reprezentând 54,4% din PIB, o creștere semnificativă față de luna precedentă. Acest nivel al datoriei publice apropie țara de pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, ceea ce poate afecta percepția creditorilor externi și stabilitatea financiară a țării.
În plus, România se confruntă cu o inflație de 5%, dublu față de media Uniunii Europene, situându-se pe primul loc în UE la acest capitol. Această inflație ridicată erodează puterea de cumpărare a populației și poate complica eforturile de consolidare fiscală.
Estimările Comisiei Europene privind deficitul bugetar
Conform previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene, deficitul guvernamental al României este estimat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB, în 2025. Această creștere a deficitului este atribuită majorării rapide a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv salariile din sectorul public, cheltuielile cu bunuri și servicii și transferurile sociale, cum ar fi pensiile.
Planul fiscal al României și aprobarea Comisiei Europene
Pentru a aborda aceste provocări, România a propus un plan fiscal pe șapte ani, vizând reducerea treptată a deficitului bugetar. Comisia Europeană a avizat pozitiv acest plan, alături de cele ale altor 19 state membre. Următorul pas este validarea acestor planuri de către Consiliul EcoFin și Consiliul Uniunii Europene.
Planul României prevede o ajustare graduală a deficitului, cu obiectivul de a atinge un nivel de 2,4% din PIB în 2031, pornind de la estimarea de 7,9% pentru 2024. Această strategie reflectă efortul de a minimiza impactul social și economic al măsurilor de austeritate, permițând în același timp implementarea reformelor structurale necesare.
Perspective economice și provocări viitoare
Reducerea deficitului bugetar la niveluri sustenabile va necesita măsuri fiscale riguroase și reforme structurale profunde. Este esențial ca autoritățile române să echilibreze nevoia de consolidare fiscală cu necesitatea de a sprijini creșterea economică și de a proteja categoriile vulnerabile ale populației.
Implementarea eficientă a planului fiscal aprobat de Comisia Europeană va fi crucială pentru restabilirea încrederii investitorilor și pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung. Monitorizarea atentă a cheltuielilor publice, îmbunătățirea colectării veniturilor și combaterea evaziunii fiscale vor fi elemente cheie în acest proces.
În concluzie, România se află într-o situație economică delicată, cu un deficit bugetar semnificativ și o datorie publică în creștere. Adoptarea și implementarea unor politici fiscale responsabile și sustenabile vor fi esențiale pentru asigurarea stabilității economice și pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației.