stirisurse.ro romania in contextul energetic european interdictia unica asupra carbunelui

România în Contextul Energetic European: Interdicția Unică asupra Cărbunelui

Într-o perioadă marcată de incertitudini energetice la nivel global, deciziile legate de sursele de energie utilizate devin esențiale pentru garantarea independenței energetice și a securității naționale. În acest context complex, România adoptă o poziție distinctă față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește folosirea cărbunelui în producția de energie.

Dinamica Europeană: Revenirea la Cărbune

Anul 2022 a evidențiat o tendință surprinzătoare în Uniunea Europeană, unde, în pofida angajamentelor pentru reducerea emisiilor de CO2 și promovarea energiei verzi, numeroase țări au fost nevoite să reconsidere temporar utilizarea cărbunelui. Această schimbare de direcție a fost determinată de scăderea disponibilității energiei nucleare și de tensiunile de pe piețele gazelor naturale, forțând statele UE să activeze din nou capacitățile pe bază de cărbune sau să amâne planurile de dezafectare a acestora, conform rapoartelor Asociației Internaționale a Energiei (IEA).

O Excepție Notabilă: România

În contrast evident cu această tendință generală, România a persistat în închiderea centralelor pe cărbune, chiar și în fața provocărilor energetice actuale. Decizia de a închide definitiv Termocentrala Mintia, luată de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, în decembrie 2021, a venit după o perioadă de oprire nejustificată începând din aprilie 2021. Această centrală, vitală pentru aprovizionarea cu energie a regiunii de Vest a țării, a fost eliminată din circuit într-un moment critic, când majoritatea statelor membre UE și-au mărit producția de energie pe cărbune.

Repercusiuni Economice și Sociale

Această politică a avut efecte directe asupra economiei și societății românești. Închiderea centralelor pe cărbune a avantajat companii străine, precum OMV-ul austriac, care și-a crescut producția de energie pe baza gazelor, realizând profituri semnificative. Pe de altă parte, deficitul de energie generat a condus la majorarea prețurilor la energie, punând presiune pe consumatori și afectând negativ economia națională.

Abordări Diverse în Europa

În contrast, alte țări europene au adoptat strategii diferite. Germania, de exemplu, a adăugat aproape 10 GW capacitate suplimentară pe cărbune pentru iarna 2022-2023, iar Olanda a eliminat limita de producție de 35% pentru centralele pe cărbune, adăugând 3,8 GW capacitate. Aceste măsuri subliniază o abordare pragmatică, axată pe asigurarea securității energetice în fața unei crize prelungite și a incertitudinilor geopolitice.

Concluzii

Deși producția globală de energie pe bază de cărbune a atins niveluri record în 2022, România alege o cale diferită, închizând sursele de energie pe cărbune în numele conformării cu directivele europene. Această decizie, deși poate fi înțeleasă în lumina angajamentelor climatice, ridică întrebări privind planificarea strategică și capacitatea țării de a gestiona eficient crizele energetice. Este crucial ca România să găsească un echilibru între îndeplinirea angajamentelor de mediu și asigurarea securității energetice, o provocare majoră pentru politica energetică națională în viitor.

Media / 5. Voturi: