Tăierile ilegale de păduri reprezintă o problemă majoră în România, cu implicații economice și de mediu semnificative. Anchetele recente au scos la iveală implicarea unor pădurari în activități ilegale, care le-au adus câștiguri substanțiale.
Cazul pădurarului din Dej
Un exemplu elocvent este cel al unui pădurar din municipiul Dej, județul Cluj, reținut pentru 24 de ore sub acuzația de fals informatic în formă continuată. Conform informațiilor furnizate de Ziar de Cluj, în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, acesta ar fi introdus date false în aplicația informatică destinată evidenței transporturilor de material lemnos. Modificările vizau identificarea beneficiarilor, cantitățile transportate, punctele de descărcare și persoanele care efectuau transporturile, toate diferite de cele reale. Ulterior, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, iar cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej.
Dimensiunea tăierilor ilegale în România
Problema tăierilor ilegale este amplificată de implicarea unor angajați ai Romsilva, compania de stat responsabilă cu administrarea pădurilor publice. Conform unui articol din PressOne, în perioada 1990-2012, România a pierdut peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, în valoare de cel puțin 5 miliarde de euro, din cauza tăierilor ilegale facilitate de neglijența sau abuzurile personalului silvic.
Un raport al Greenpeace România relevă că, între 2013 și 2018, peste 20 de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiați ilegal, ceea ce reprezintă o medie de 32 de cazuri de tăieri ilegale pe zi. Aceste activități ilegale au generat pierderi economice semnificative și au avut un impact devastator asupra mediului.
Implicarea autorităților și măsuri legislative
Autoritățile române au primit avertismente dure din partea Comisiei Europene din cauza tăierilor ilegale și a poluării. În 2019, ministrul Mediului de atunci, Costel Alexe, a declarat că în România se taie anual aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, diferența provenind din tăieri neautorizate.
Pentru a combate acest fenomen, au fost propuse modificări legislative menite să înăsprească sancțiunile pentru tăieri ilegale și să îmbunătățească monitorizarea transporturilor de lemn. Cu toate acestea, corupția și lipsa de transparență în rândul unor angajați ai autorităților silvice continuă să reprezinte obstacole majore în eradicarea tăierilor ilegale.
Impactul asupra mediului și economiei
Tăierile ilegale au un impact devastator asupra ecosistemelor, contribuind la pierderea biodiversității, eroziunea solului și schimbări climatice. Din punct de vedere economic, piața neagră a lemnului din România este estimată la circa un miliard de euro anual, conform unui studiu citat de Recorder. Aceste pierderi afectează bugetul de stat și subminează dezvoltarea durabilă a comunităților locale.
Implicarea unor pădurari în tăieri ilegale și falsificarea documentelor de transport al lemnului subminează eforturile de protejare a patrimoniului forestier al României. Este esențial ca autoritățile să intensifice măsurile de combatere a corupției și să implementeze politici eficiente pentru protejarea pădurilor, asigurând astfel un mediu sănătos și sustenabil pentru generațiile viitoare.